Premiul Nobel pentru Fizică 2016

Sursa: Descoperă.ro

 

Câştigătorii premiului Nobel pentru Fizică 2016 sunt David J. Thouless, F. Duncan M. Haldane şi J. Michael Kosterlitz, a anunţat marţi Comitetul Nobel de la Stockholm.

David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz sunt câştigătorii premiului Nobel pentru Fizică din 2016. Premiul a fost acordat pentru ,,descoperirile teoretice despre fazele tranziţiilor topologice şi  fazele topografice ale materiei”.

Laureaţii premiului Nobel 2016 au deschis o nouă poartă în ceea ce priveşte diferitele stări ale materiei. Utilizând metode matematice avansate, aceştia au studiat fazele neobişnuite sau stările materiei, cum ar fi superconductorii, superfluidele sau straturile magnetice. Mulţumită muncii lor, cercetătorii vor putea explora fazele neobişnuite ale materiei.

David J. Thouless                                       F. Duncan M. Haldane                               J. Michael Kosterlitz

Kosterlitz şi Thouless au studiat fenomenul care apare într-o lume plată pe suprafeţe sau în interiorul straturilor extrem de subţiri care pot fi considerate bidimensionale, comparat cu cele tridimensionale  (lungime, lăţime şi înălţime), care în general sunt uşor de descris. De asemenea, Haidane a studiat materia care se formează sub formă de fire, atât de subţiri încât pot fi considerate unidimensionale.

Descoperirea lor a furnizat informaţii importante în ceea ce priveşte înţelegerea teoretică a misterelor materiei, oferind noi perspective asupra dezvoltării materialelor inovative.

Magnet care pluteşte peste un supraconductor de înaltă temperatură (ca. -197 °C) răcit cu azot lichid

Fenomenul de supraconductibilitate a fost observat pentru prima dată de către Heike Kamerlingh Onnes în 1911. Studiind dependenţa de temperatură a mercurului, el a observat că sub o anumită temperatură, apropiată de temperatura heliului lichid (4,2 K), rezistivitatea scade brusc către zero. Ulterior s-a putut determina o temperatură critică pentru diferite elemente chimice simple şi compuse.
S-a observat de asemenea că, dacă se aplică supraconductorului un câmp magnetic, fenomenul de supraconductibilitate dispare la o anumită intensitate a câmpului, numită intensitate critcă. Aceasta depinde de asemenea de material şi de temperatură.
Dacă densitatea curentului prin supraconductor, depăşeşte o anumită valoare critcă, supraconductibiltatea dispare.Până în prezent nu s-a putut da o explicaţie corectă acestor fenomene.
Alt fenomen observat a fost expulsarea câmpului magnetic dintr-un corp aflat în stare de supraconductibilitate. Acest fenomen este numit Efectul Meissner.

Prima reacţie a profesorului Duncan Haldane a fost : “Am fost aşa cum este toată lumea, extrem de surprins. Şi extrem de bucuros… Foarte multe noi descoperiri care se bazează pe aceste cercetări vor avea loc.”

Anul trecut, premiul Nobel pentru Fizică le-a fost atribuit cercetătorilor japonez Takaaki Kajita şi canadian Arthur B. McDonald, pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă.

Din anul 1901, premiul pentru Fizică a fost acordat de 109 ori şi au fost 201 de laureaţi, între care doar două femei: Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer. De 47 de ori premiul a fost acordat unui singur laureat. Totodată, John Bardeen a primit un Nobel pentru Fizică de două ori.

Cel mai tânăr dintre laureaţii Premiilor Noben a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu tatăl său, în 1915. Cel mai vârstnic laureat  este Raymond David Jr., care avea 88 de ani când a primit premiul pentru fizică, în 2002.

Sezonul Nobel a debutat luni, când cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a fost recompensat cu premiul pentru medicină pe 2016, pentru descoperirea mecanismului autofagiei. Erorile în aceste gene pot cauza o serie de boli, iar aceste descoperiri vor ajuta la explicarea cauzelor unor boli precum cancerul sau boala Parkinson.

Sezonul Nobel 2015 va continua, miercuri, cu premiul pentru chimie. Joi, va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru literatură.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii pentru Fizică primesc o medalie care reprezintă Natura, în forma unei zeiţe, asemănătoare cu Isis, care iese dintre nori şi are în mâini cornul abundenţei, iar vălul care îi acoperă faţa austeră este susţinut de Geniul Ştiinţei.

Pe medalie este inscripţionat un citat inspirat din Vergilius Aeneid: Inventas vitam juvat excoluisse per artes (Invenţiile îmbogăţesc viaţa, pe care arta o înfrumuseţează), iar mai jos este gravat numele laureatului. Designul apartine lui Erik Lindberg.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Numele nominalizaţilor şi alte informaţii despre aceştia sau despre procesul de selecţie nu pot fi făcute publice timp de 50 de ani.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Fizica a fost primul domeniu de acordare a premiilor menţionat în testamentul lui Alfred Nobel, prin care savantul şi omul de afaceri suedez hotăra ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii”.

About gabionescu

Sunt pensionara. Am fost profesoara de fizica in Bucuresti. Imi place fizica, imi place sa-i fac si pe altii sa indrageasca fizica si imi plac copiii. Nu pot spune ca ma plictisesc la pensie. De cand am inceput sa scriu pe blog, caut mereu subiecte interesante, imagini frumoase si noutati in stiinta. M-as bucura daca as primi mai multe sugestii.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s