La 30 de ani de la Cernobîl, locul dezastrului s-a transformat în rezervaţie naturală

În ciuda percepţiei generale cum că ar fi o porţiune de tundră neprimitoare şi pustie, zona de excludere a fostei centrale nucleare de la Cernobîl s-a transformat într-o adevărată rezervaţie naturală populată cu elani, căprioare sau lupi, care nu mai are de suferit de pe urma intervenţiei umane. Această transformare remarcabilă a regiunii, pe care omenirea a fost forţată s-o evite după accidentul din 1986, scrie Reuters, arată că nu contaminarea cu radiaţii împiedică reproducerea şi dezvoltarea faunei sălbatice, ci impactul negativ al oamenilor.

„Când oamenii sunt înlăturaţi din peisaj, natura înfloreşte – chiar şi în urma celui mai mare accident nuclear al lumii”, spune Jim Smith, un specialist în mediu de la Universitatea din Portsmouth din Marea Britanie. „E foarte probabil ca flora şi fauna sălbatică să fie mai abundente acum decât înainte de accident”. După explozia din 1986, care a împrăştiat nori de particule radioactive în atmosferă, în jur de 116.000 de oameni au fugit din zonă şi alte 220.00 au fost relocaţi. Smith şi colegii săi au profitat de această ocazie pentru a analiza ce se întâmplă cu viaţa sălbatică într-o zonă cu un nivel ridicat de contaminare, dar fără oameni.

Ciute. FOTO: Valeriy Yurko

Elan. FOTO: Valeriy Yurko

Biozoni şi un elan care se bălăceşte. FOTO: Valeriy Yurko

Studii anterioare realizate în zona de excludere a fostei centrale nucleare, care se întinde pe o suprafaţă de 4.200 de kilometri pătraţi, au arătat efecte majore ale radiaţiilor şi scăderi semnificative ale populaţiilor de plante şi animale sălbatice, însă noile dovezi, bazate pe date de recensământ pe termen lung, arată că populaţiile de mamifere şi-au revenit. Noua cercetare a scos la iveală o relativă abundenţă de elani, ciute şi mistreţi, efectivele lor fiind similare cu cele întâlnite în patru rezervaţii naturale necontaminate din regiune. Pe de altă parte, numărul lupilor care trăiesc în vecinătatea fostei centrale nucelare este de şapte ori mai mare decât în cele patru rezervaţii naturale care au servit ca termene de comparaţie.

Lincs. FOTO: Valeriy Yurko

„Aceste date unice care arată cum se dezvoltă armonios o gamă largă de animale la câţiva kilometri de locul unui accident nuclear de proporţii ilustrează rezistenţa populaţiilor de faună sălbatică atunci când sunt eliberate de presiunea locuirii umane”, spune Jim Beasley, co-autorul cercetării, de la Universitatea din Georgia, SUA. Oamenii de ştiinţă, care au publicat studiul în jurnalul Current Biology, spun că aceasta ar putea fi o lecţie pentru înţelegerea impactului pe termen lung al recentului accident nuclear de la Fukushima asupra vieţii sălbatice.

Mistreţ. FOTO: Valeriy Yurko

 

About gabionescu

Sunt pensionara. Am fost profesoara de fizica in Bucuresti. Imi place fizica, imi place sa-i fac si pe altii sa indrageasca fizica si imi plac copiii. Nu pot spune ca ma plictisesc la pensie. De cand am inceput sa scriu pe blog, caut mereu subiecte interesante, imagini frumoase si noutati in stiinta. M-as bucura daca as primi mai multe sugestii.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s