Anul 2014, declarat de NASA cel mai calduros din istorie

NASA

 

Anul 2014 a fost declarat oficial cel mai calduros din istorie, in parte din cauza schimbarilor climatice.

Doua analize separate ale NASA si Administratiei Atmosferice si Oceanice Nationale au stabilit ca temperaturile de pe cuprinsul globului au fost, in 2014, la cel mai ridicat nivel din 1880 incoace, relateaza CBS News.

In plus, in topul celor mai caldurosi 10 ani din istoria masuratorilor se numara unul singur inainte de anii 2000, respectiv anul 1998.

Cele mai bune tari de trait in cazul unei apocalipse climatice

„Acesta este ultimul dintr-o serie de ani caldurosi, intr-o serie de decenii calduroase”, a spus Gavin Schmidt, director al Institutului Goddard pentru Studii Spatiale din cadrul NASA.

Potrivit acestuia, in timp ce clasificarea fiecarui an in parte poate fi influentata de tiparele meteorologice haotice, tendintele pe termen lung pot fi atribuite schimbarilor climatice care sunt dominate in prezent de emisiile de gaze de sera.

In anul 2014, temperatura medie globala la suprafata terestra si a oceanelor a fost cu 0,69 grade Celsius peste media secolului XX si cea mai ridicata in randul celor 135 de ani de la inceputul masuratorilor, depasind recordurile anterioare din 2004 si 2007 cu 0,04 grade Celsius.

Recorduri de temperatura au fost atinse pe tot cuprinsul planetei, din estul indepartat al Rusiei pana in Australia, de-a lungul vestului Statelor Unite ale Americii si in mare parte a Europei.

Din 1880, temperatura medie a suprafetei Pamantului a crescut cu circa 0,8 grade Celsius, insa cea mai mare parte a incalzirii a fost inregistrata in ultimele trei decenii.

Potrivit New York Times, şi suprafaţa oceanelor a înregistrat temperaturi neobişnuit de ridicate.

Anul-2014--declarat-de-NASA-cel-mai-calduros-din-istorie--Video-

Acordul de la Lima

Acordul încheiat la Lima cu prilejul celei de-a XX-a Conferinţe a Părţilor (COP20) a Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice pune bazele viitorului pact multilateral – care urmează a fi încheiat la sfârşitul lui 2015, la Paris – pentru limitarea încălzirii climei, potrivit EFE şi AFP, care prezintă principalele puncte ale acordului din capitala peruană.

Toate ţările trebuie să prezinte Naţiunilor Unite, înainte de 1 octombrie 2015, angajamente “cuantificabile“ de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, într-un mod “clar, transparent“.

Aceste angajamente trebuie să fie “ambiţioase“ şi “juste conform circumstanţelor naţionale“ şi trebuie să fie însoţite de informaţii detaliate despre acţiunile pe care le va desfăşura ţara pentru această diminuare a emisiilor.

Ţările sunt invitate să includă în angajamentele lor modul în care vor contribui la finanţarea adaptării la secetă, creşterea nivelului apei mărilor şi oceanelor sau pierderea culturilor în urma schimbărilor climatice – formulă adoptată pentru a linişti ţările în curs de dezvoltare, care refuzau să semneze ceva ce nu s-ar fi referit la adaptare.

După prezentarea angajamentelor, ONU va analiza impactul global al acestor contribuţii naţionale pentru a stabili dacă sunt suficiente pentru ca temperatura medie a planetei să nu crească mai mult de 2 grade la sfârşitul secolului, în raport cu nivelurile preindustriale.

Totuşi, Conferinţa de la Lima a lăsat deschisă, de exemplu, formula juridică pe care o va avea viitorul acord, propunând trei opţiuni: “protocol“, “instrument legal“ sau “rezultat convenit“. Va trebui să fie un pact “echilibrat şi echitabil“, care să conţină “responsabilităţi comune, însă diferenţiate“, dar Conferinţa nu a detaliat cum se va realiza această diferenţiere.

Conferinţa nu a clarificat nici ce va face ONU dacă, după ce va contabiliza angajamentele pe care i le vor prezenta statele, va constata că sunt insuficiente.

După Conferinţa de la Lima, mai multe reuniuni vor jalona, în 2015, negocierile în vederea încheierii unui acord multilateral la Paris, pentru a lupta împotriva încălzirii climei.

Între 8 şi 13 februarie, ţările se vor reîntâlni la Geneva, pentru a relua discuţiile asupra documentului de lucru privind viitorul acord. Înainte de 31 martie, ţările “care sunt în măsură să o facă“ trebuie să-şi anunţe angajamentul, numit contribuţie naţională, pentru limitarea emisiilor lor de gaze cu efect de seră. Data de 31 mai este data-limită pentru ca un proiect de text oficial să fie supus celor 195 de ţări membre ale Convenţiei ONU asupra climei. Între 3 şi 14 iunie va avea loc reuniunea intermediară anuală la Bonn, unde se va face bilanţul şi vor continua negocierile asupra viitorului acord.

În semestrul al doilea va avea loc o ultimă sesiune de negocieri intermediare pentru pregătirea acordului de la Paris. La 1 noiembrie, Secretariatul Convenţiei ONU asupra climei trebuie să aibă pregătită o sinteză privind ansamblul angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a măsura efortul global în acest sens. Între 30 noiembrie şi 11 decembrie va avea loc Conferinţa de la Paris.

Sursa: Internet, Ziare.com

About gabionescu

Sunt pensionara. Am fost profesoara de fizica in Bucuresti. Imi place fizica, imi place sa-i fac si pe altii sa indrageasca fizica si imi plac copiii. Nu pot spune ca ma plictisesc la pensie. De cand am inceput sa scriu pe blog, caut mereu subiecte interesante, imagini frumoase si noutati in stiinta. M-as bucura daca as primi mai multe sugestii.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s