Spiru Haret

Învăţământul Românesc a fost unul cu rezultate foarte bune pe plan internaţional dar repetatele reforme făcute de guvernele care s-au tot succedat au produs dezordine şi o scădere serioasă a acestor rezultate. Bine ar fi să ne mai uităm şi la programele şi la legislaţiile şcolare  care au dus la un învăţământ de calitate în trecut…

„Adevaratul rol al scolii primare este ca sa formeze cetateni buni si folositori patriei.”

Spiru C. Haret (n. 15 februarie 1851, Iași; d. 17 decembrie 1912, București), matematician român, astronom, pedagog, reformator al învățământului românesc, ministru (Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice), academician. A fost un armean de origine .

Ca profesor, Spiru Haret a predat la Universitatea din București, la Facultatea de științe, secția fizico-matematici, mecanica rațională , din 1878 până în 1910. La Școala de poduri și șosele Haret a fost numit profesor la anul preparator , predând trigonometria, geometria analitică, geometria elementară plană și în spațiu și geometria descriptivă, până în 1885. Din 1885 și până în 1910 Haret nu a mai predat la Școala de poduri și șosele decât geometria analitică.

Haret a predat, de asemenea, mecanica rațională la Școala de ofițeri de artileri și geniu, din 1881 (data înființării secției de artilerie și geniu) până în 1890.

Profesează până în 1910, când se pensionează, ba chiar și după aceea, până la moarte, ținând prelegeri de popularizare la Universitatea populară. În 1910 publică Mecanica socială, la Paris și București, utilizând pentru prima oară, matematica în explicarea și înțelegerea fenomenelor sociale. Din 1879 se face cunoscut drept „om al școlii”, urmând o viață de inspector și de om politic, lucrând în favoarea școlii și a educației. El a fost poate cel mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea.   Sursa:

‘Wikipedia*

În procesul instructiv-educativ, sustine Haret, trebuie sa se realizeze o dezvoltare multilaterala a elevilor, pe toate planurile: intelectual, moral, fizic si estetic. În cadrul educatiei, el acorda primul loc educatiei patriotice a elevilor si a cetatenilor tarii.

            Prin politica sa scolara si culturala, Haret a sprijinit tocmai acele clase si paturi sociale interesate obiectiv în dezvoltarea progresului social.

            Principiile scolare ale lui Haret reflecta  orientarea sa spre fortele progresiste ale tarii si sprijinirea lor atât cât i-au permis conditiile în care a trait si conceptiile de care a fost dominat.

            O trasatura esentiala a conceptiei lui Haret este aceea ca el preconiza ca legislatia scolara sa contribuie la realizarea unui învatamânt unitar,armonios, de la cel primar pâna la cel universitar.

            Câteva din dezideratele a caror realizare Haret a urmarit-o în legislatia sa scolara sunt :

Ø  prin scoală să se contribuie la ridicarea culturală si materială a întregului popor ;

Ø  obligativitatea si gratuitatea învatamântului primar ;

Ø  instructie si educatie egala pentru copiii de la orase si de la sate ;

Ø  folosirea în mod creator a celor mai bune traditii pe linie de scoala ;

Ø  sa se confere învatamântului din tara noastra un caracter mai realist, practic, legat de necesitatile concrete ale dezvoltarii economice si politice a României ;

Ø  accentuarea tendintei de laicizare a scolii ;

Ø  dezvoltarea învatamântului tehnic-profesional ;

Ø  scoala sa contribuie la educarea elevilor si adultilor în spiritul dragostei fata de munca, al dragostei fata de patrie (rolul social al educatiei) ;

Ø  diferentierea învatamântului superior de învatamântul mediu ;

Ø  necesitatea pregatirii continue a cadrelor didactice atât în ceea ce priveste specialitatea, cât si pedagogia. Obligativitatea probelor publice de admisibilitate în post (concursul) ;

Ø  cunoasterea si respectarea particularitatilor de vârsta si individuale ale copilului. În acest spirit Haret considera ca: „O reforma a întregului învatamânt pentru a da rezultate trebuie sa porneasca de la un plan general care va defini cu siguranta cercul de actiuni al fiecarei clase de scoala si va indica în linii generale calea ce trebuie sa urmeze, pentru a corespunde scopului pentru care sunt facute”.

            În anul 1899 era înca în vigoare „Legea învatamântului primar si normal-primar” a lui Petru Poni din 1896, lege la elaborarea careia îsi adusese si Haret aportul. Aceasta lege, cu modificarile pe care i le-a adus Haret în anii 1901,1908 si 1909, completata prin circulari, decizii, regulamente, dispozitii si programe, a ramas în vigoare pâna în anul 1924, când a fost înlocuita cu legea lui C. C. Angelescu. Grija lui s-a îndreptat în primul rând spre scoala primara rurala pe care a dorit sa o scoata din înapoierea în care fusese lasata de guvernanti.

            Haret a sesizat cele trei cauze care faceau din învatamântul satesc o institutie iluzorie si anume: lipsa localurilor, lipsa învatatorilor si saracia parintilor elevilor. În consecinta a actionat în toate aceste trei directii. Prin împrumuturi acordate comunelor prin Casa Scoalelor si prin introducerea învatamântului pe jumatati de zi a rezolvat în mare masura necesarul de spatiu de scolarizare. A sporit considerabil numarul elevilor la scolile normale de învatatori, a venit în ajutorul parintilor elevilor prin cantine si internate scolare la sate, prin ajutoare în haine, încaltaminte etc. La orase, de o importanta deosebita a fost împartirea oraselor în circumscriptii scolare si obligarea comunelor orasenesti de a construi localuri de scoli în fiecare circumscriptie scolara.

            În urma acestor masuri , în aproximativ 10 ani cât a durat ministeriatul lui Haret, numarul scolilor primare, al învatatorilor si al elevilor cu frecventa regulata a sporit de circa trei ori mai mult decât în perioada 1864-1894. Ca urmare, a crescut si numarul stiutorilor de carte în tara. Astfel, în 1899, totalul stiutorilor de carte din tara era de 22%, iar în 1909 de 39,4% – adica o crestere de 17 % în 10 ani. Raportându-se numai la populatia rurala în 1899 erau 15,2% stiutori de carte, iar în 1909 erau 34,7% stiutori de carte, adica o crestere de 19,5% în 10 ani.

            În anul 1909, Haret întocmeste legea pentru clasele de copii mici (gradinite de copii). În timpul ministeriatului sau s-au realizat peste 129 scoli pentru copii mici.

            În legea învatamântului secundar si superior din anul 1898, aspectul pozitiv principal este acela ca s-a pornit de la necesitatea înlocuirii învatamântului clasicist, teoretic, care nu tinea seama de nevoile concrete ale tarii noastre pe teren economic si cultural, cu un învatamânt în care stiintele trebuiau sa joace un rol din ce în ce mai important.

            Principiul învatamântului unitar însemna ca diferitele grade si tipuri de învatamânt sa fie astfel organizate încât orice copil, în functie de posibilitatile sale sa poata strabate toate gradele de învatamânt, fara ca vreo dispozitie sau lege juridica sa-l împiedice de la aceasta.

            Aceasta preocupare a existat în politica scolara burgheza, dar teoretic si sporadic. Nici Haret nu a putut realiza pe deplin acest principiu al organizarii învatamântului. În comparatie cu situatia pe care a gasit-o, el s-a straduit sa realizeze câteva lucrari importante :

v  sa restabileasca unitatea scolii primare la orase si sate, unitate grav lezata prin legea învatamântului primar data de guvernul conservator în 1893.

v  prin legea învatamântului secundar si superior din 1895, Haret a reorganizat învatamântul secundar teoretic în doua cicluri de câte 4 clase, stabilind o mai buna legatura între ciclul secundar inferior (gimnaziu) si ciclul secundar superior si între acestea din urma si învatamântul superior. Totodata, absolventii de gimnaziu aveau posibilitatea de a se încadra într-o munca oarecare fara a urma ciclul superior.

            Desi realizat partial, principiul învatamântului unitar este afirmat si sustinut cu tarie de catre Haret, conform cu conceptia sa ca educatia „…nu trebuie sa împiedice circulatia fortelor nationale, caci în societatile moderne curentul fortelor trebuie sa mearga liber de jos în sus si de sus în jos”.

            Prin formatia sa stiintifica ampla, Haret a intuit faptul ca natiunea este un stadiu necesar al dezvoltarii sociale. În acest sens, el scria în ianuarie 1907 în Revista generala a învatamântului: „Niciodata poate întrecut nu s-au vazut ridicate în acelasi timp atâtea chestiuni fundamentale, de a caror solutie sa atârne îndrumarea viitoare a omenirii. Printre aceste chestii, una din cele mai însemnate este învierea principiului nationalitatilor, în virtutea caruia fiecare popor cauta sa-si asigure existenta, unind într-un manunchi toate elementele nationale pe care le constituie unitatea de limba, de traditii, de credinta, de aspiratii si de nevoi. În lupta aceasta mai mult sau mai putin pacifica, scoala, daca nu este cea dintâi, este desigur printre cele dintâi si are cele mai puternice mijloace de actiune”. Potrivit cu aceasta convingere, Haret, considera ca scoala are ca sarcina principala sa faca educatie pentru independenta si unitatea nationala si de stat.

            Fata de pozitia partidului conservator care considera ca „scoala primara nu este deloc destinata de a forma cetateni buni si folositori patriei, ci oameni cu o cultura oarecare”, Haret declara ca „Adevaratul rol al scolii primare este ca sa formeze cetateni buni si folositori patriei, si daca scoala primara nu ar realiza scopul acesta, ar fi de prisos ca o avem, sau cel putin importanta ei s-ar reduce foarte mult.”

Sursa: Ceaşca de cultură.

Nu ar fi bine ca cei ce răspund de educaţie în ţara noastră să se inspire din aceste deziderate?

About gabionescu

Sunt pensionara. Am fost profesoara de fizica in Bucuresti. Imi place fizica, imi place sa-i fac si pe altii sa indrageasca fizica si imi plac copiii. Nu pot spune ca ma plictisesc la pensie. De cand am inceput sa scriu pe blog, caut mereu subiecte interesante, imagini frumoase si noutati in stiinta. M-as bucura daca as primi mai multe sugestii.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s