Proiectul construirii celui mai mare LASER din lume.ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics),

Clădirea celui mai mare laser din lume va fi construită la Măgurele pe amortizoare seismice, pentru a se evita un dezastru ce ar putea fi provocat de vibraţii, iar corpul dedicat fasciculului gama va avea nu mai puţin de 12 niveluri subterane. Lucrările sunt programate să se încheie în 2014.

_incepe_la_magurele_constructia_celui_mai_mare_laser_di

Despre LASER am mai scris. Acum ma voi opri asupra importantei  unei asemenea constructii.

Puterea laserelor de la ELI-NP va fi impresionantă – 10PW fiecare, adică 10 milioane de miliarde de waţi, sau puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de becuri de 100W.

„Dacă pulsul laser de o asemenea putere ar dura o secundă, ar fi necesară toată energia electrică produsă în lume timp de aproape două săptămâni pentru a-l alimenta. 10PW înseamnă de peste 1000 de ori mai mult decât puterea instalată a tuturor centralelor electrice din lume, dar datorită faptului că durata pulsului laser este extem de scurtă (de ordinul zecilor de femtosecunde, adică milionimi de miliardime de secundă), consumul mediu de energie în timpul funcţionării este unul rezonabil. Soarele emite radiaţie cu puterea de 4 ori 10 la puterea 26W. Daca acesta ar avea o suprafaţă echivalentă cu doar patru foi format A4 (în loc de peste un miliard de miliarde de metri pătraţi cum are în realitate), puterea emisă pe centimetru pătrat ar fi apropiată de cea concentrată de laserul de la Măgurele în punctul de focalizare„, spun responsabilii proiectului ELI-NP.

„Mai există un laser de acelaşi gen în SUA, dar nu de asemenea putere. Şi nu are în niciun caz asemenea aplicaţii, adică asocierea între laser şi fasciculul gama. Practic, dacă o să forţez nota, numai din dorinţa de a fi plastic, specialiştii spun că, în momentul în care acţionezi cu o forţă atât de mare pe o unitate foarte mică de suprafaţă, există posibilitatea de a mişca inclusiv masa, adică de a crea teoretic astăzi, în fantezie, ceea ce vorbim noi de Star Trek, acele engage, acea teleportare. Teoretic, astăzi, prin forţe de asemenea putere, specialiştii spun că s-ar putea crea inclusiv mutarea masei, a materiei, odată cu mutarea forţelor”, spune Mihnea Costoiu, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei .

Aplicaţii multiple, inclusiv în medicină

Domeniile în care ar putea avea un impact cercetarea desfăşurată la Măgurele, prin acest proiect, sunt numeroase, printre acestea regăsindu-se fizica şi ingineria laserelor de mare putere, a acceleratorilor de electroni şi producerea de fotoni monocromatici prin retro-împrăştiere Compton, cercetarea fundamentală (nucleul atomic, astrofizică, electrodinamică cuantică), securitatea şi prevenirea terorismului (cercetări asupra detecţiei materialelor speciale de interes strategic, imagistica cu radiaţii ionizante), ecologia şi protecţia mediului (cercetări asupra unor noi metode de diagnoză şi procesare a deşeurilor radioactive), ştiinţa şi ingineria materialelor (efectele câmpurilor intense de radiaţii asupra materialelor), medicina nucleară şi ştiinţele vieţii (utilizarea fasciculelor de particule accelerate cu ajutorul laserelor în hadronoterapie, noi tehnici de imagistică medicală), radiofarmaceuticele (metode de producere a unor noi tipuri de radioizotopi) şi industria de înaltă tehnologie (beneficiază de noi tehnologii şi este stimulată producţia de înaltă tehnologie).

Printre aplicaţiile practice pe care le mai pot avea experimentele se numără noi tehnici de a produce fascicule de particule accelerate bazate pe laserele de putere, cu potenţiale aplicaţii în medicină, noi metode de a produce radioizotopi de interes medical, identificarea şi caracterizarea la distanţă a materialelor nucleare, pentru inspectarea neintruzivă a containerelor cu mărfuri, noi tehnici tomografice bazate pe utilizarea fasciculelor gamma de înaltă energie şi managementul deşeurilor radioactive.

„O să dau un exemplu: cancerul. Astăzi, când faci un tratament pentru cancer, nu realizezi cât din substanţa (citostatice – n.r.) pe care o introduci în corp ajunge la organul bolnav, cât se duce în restul zonei şi cât este dozat şi, cel mai important, dacă organismul pacientului este dispus să accepte, pentru că foarte multe persoane sunt iradiate. (…) Una dintre aplicaţiile ce vor fi dezvoltate aici este să poţi să separi anumiţi izotopi, pe care să-i dirijezi, să-i adaugi în substanţă şi să-i dirijezi în organism şi să vezi unde se duce substanţa, pentru că s-ar putea ca substanţa să nu fie acceptată deloc de organism şi omul respectiv să fie iradiat absolut degeaba. Sau poate trebuie să schimbi tipul de substanţă unde acţionezi, aceasta este una dintre aplicaţii”, a explicat ministrul Costoiu.

„Pentru România, proiectul ELI-NP reprezintă continuarea unei tradiţii îndelungate atât în fizica laserelor cât şi în fizica nucleară, ţara noastră fiind la începutul anilor ’60 cea de-a patra ţară din lume care a realizat un laser”, a adăugat Costoiu.

Întrebat câţi cercetători români vor fi implicaţi în proiect, Mihnea Costoiu a spus că acest număr este greu de estimat, însă se anticipează că va fi vorba despre o treime din total.

„Deoarece toate posturile de cercetători sunt deschise concursului internaţional, este dificil de estimat în ce proporţie vor fi angajaţi cercetători români. Experienţa Institutului «Horia Hulubei» şi cea a unor alte mari centre de cercetare ne îndreptăţesc să credem că între o treime şi jumătate dintre angajaţii pe posturi de cercetare vor fi români. Implicarea comunităţii ştiinţifice româneşti în proiectul ELI-NP a fost substanţială, mulţi cercetători renumiţi pe plan internaţional participând la definirea cazului ştiinţific ELI-NP. Directorul ştiinţific ELI-NP, Prof. Sydney Gales, este o personalitate marcantă în domeniul fizicii nucleare. De asemenea, în proiect sunt implicate personalităţi ştiinţifice de prestigiu, cum ar fi Gerard Mourou, Dieter Habs, Toshiki Tajima, Norbert Pietralla, Peter Thirolf şi alţii”, a mai spus el. Conform graficului de implementare a proiectului, dezvoltarea şi instalarea sistemelor laser şi fascicul gama este programată până în 2017, după care ar urma să înceapă operarea acestora.

Potrivit specialiştilor, trei au fost argumentele principale pentru implementarea acestui proiect major pe Platforma Măgurele.

Primul este tradiţia tehnico-ştiinţifică îndelungată la Măgurele, respectiv peste 60 de ani de fizică, al doilea se referă la existenţa celei mai mari concentraţii de instituţii de cercetare din ţară – Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN-HH), Institutul de Fizica Laserelor, Plasmei şi Radiaţiei (INFLPR), Institutul de Fizica Materialelor (INFM), Institutul de Optoelectronică (INOE), Institutut de Fizica Pământului (INFP) şi Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti, iar cel de-al treilea este acela că România a fost a patra ţară din lume care, la începutul anilor ’60, a realizat un laser, chiar la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele.

Sursa: Realitatea.net

About gabionescu

Sunt pensionara. Am fost profesoara de fizica in Bucuresti. Imi place fizica, imi place sa-i fac si pe altii sa indrageasca fizica si imi plac copiii. Nu pot spune ca ma plictisesc la pensie. De cand am inceput sa scriu pe blog, caut mereu subiecte interesante, imagini frumoase si noutati in stiinta. M-as bucura daca as primi mai multe sugestii.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s