Ștefania Mărăcineanu

Ștefania Mărăcinenu,doctor in Stiinte Fizice, născută pe 18 Iunie 1882 în București și decedata în 1944.

StefaniaMaracineanu

Deși a fost o somitate a științei mondiale, în țara natală este pe cale să fie uitată. S-a născut în București, la 18 Iunie 1882 și a avut o copilărie despre care nu-i plăcea să vorbeascsă. A urmat cursurile liceale la Școla Normală „Elena Doamna” și Facultatea de Științe Fizico-Chimice a Universității din București, unde și-a susținut examenul de licență în 1910. Predă fizica, o vreme, la Școala Centrală, apoi urmează cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. În 1924 își sustine teza de doctorat cu tema Cercetări asupra constanței Poloniului, la Sorbona, în capitala Franței și primește calificativul „Tres Honorable”. Subiectul care a atras atentia a fost „Radioactivitatea artificiala”. Auditoriul a fost format din studenți, profesori și fizicieni printre care se afla și Marie Curie. Acesta a cooptat-o în echipa sa menționând că „Domnișoara Mărăcinenu a lucrat mai mulți ani în laboratorul meu și recent a obținut titlul de Doctor în Științe Fizice. Apreciez în mod deosebit munca ei științifică”.

După obținerea doctoratului lucrează și la observatoarele din Mendou și Paris, unde a demonstrat că plumbul supus mai multe secole radiatiilor solare a devenit radioactiv. A folosit la experiment bucăți din acoperișul Observatorului Astronomic din Paris, vechi de peste 300 de ani. Rezultatele au fost publicate în revista „Comptes Rendus des Seances de l’ Academie des Sciences de Paris”. In 1925 a fost numită asistent universitar la Facultatea de Științe din Bucuresti, in laboratorul profesorului Christache Musceleanu. Aici creează primul Laborator de Radioactivitate din țară, folosind aparatură cumpărată din banii proprii și prin bunăvoința profesorului Dimitrie Bungențianu, a cărui colaboratoare apropiată devenise. In cartea Radioactivitatea scrisă de Ștefania Mărăcineanu si publicată in 1936 in Bucuresti, savanta scria: „Scriind această carte îmi îndrept prinosul de recunoștiința memoriei regretatului si bunului nostru Rege Ferdinand I, care ani dearândul mi-a acordat Inaltul Său sprijin moral si material. Aparatele de Laborator ce pun azi la dispoziția studenților sunt acelea ce mi-am procurat la Paris din Regescul Său ajutor.”

Lucrând la teza ei de doctorat, Stefania Mărăcineanu a identificat fenomenul de radioactivitate artificială. Cercetarile au fost publicate în mai multe reviste de specialitate. Fenomenul a fost explicat fizic si matematic de Irene Joliot-Curie (fiica Mariei Curie) si soțul acesteia, descoperirea fiind incununată cu acordarea premiului Nobel celor două personalități. Meritele fizicienei române au fost recunoscute de către fiica celebrei Marie Curie într-un articol publicat în „Neues Wiener Journal” în 1934:

„Ne amintim că savanta română, domnișoara Mărăcineanu a anunțat in 1924 descoperirea radioactivității artificiale”.

Fiind colaboratoarea profesorului Bungențianu care studia cu predilecție atmosfera terestră si meteorologia, Stefania Mărăcineanu se implică si in aceste domenii. Cu sprijinul profesorilor Bungențianu si Vasilescu Karpen a reușit să descopere procedeul de declanșare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive și să stabileasca legătura între cutremure si precipitații. Cel care a pilotat avionul din care s-au lansat sărurile radioactive a fost pilotul-prinț Constantin „Bâzu” Cantacuzino, devenit mai târziu asul aviației române in cel de-al doilea razboi mondial. In 1931 Ștefania Mărăcineanu a provocat prima  ploaie artificială din lume în Bărăgan. A semnalat pentru prima dată că în ajunul producerii unui cutremur crește radioactivitatea crescând concentrația de Radon în zona epicentrului.

Ca urmare a numeroaselor experiente cu elemente radioactive facute in decursul vietii, Stefania Maracineanu se imbolnaveste de cancer (la fel ca si Marie Curie) si se stinge din viata la numai 62 de ani, in anul 1944, cu un an inaintea folosirii celor doua bombe atomice impotriva omenirii.

Mai citez din cartea fizicienei romane, Radioactivitatea, din 1936: „Tineretul de azi reprezinta stiinta de maine. Atunci si numai atunci munca cercetatorilor lasa sa se vada adevarul in toata limpezimea lui. Rasplata pentru cercetatorul devotat stiintei nu vine din afara ci sunt fiorii de fericire pe care ii are la descoperirea adevarului. Acesti fiori i-am simtit cand intr-un coltisor intunecat de laborator am vazut prima oara scanteerile date de plumb si cand mi-a strafulgerat prin minte ca ar putea fi radioactivitate artificiala. Aceeasi bucurie divina m-a cuprins cand am vazut cerul intunecandu-se ca prin farmec si ploaia cazand prin simpla actiune a unei substante radioactive”.

Nori de ploaie artificiala

About gabionescu

Sunt pensionara. Am fost profesoara de fizica in Bucuresti. Imi place fizica, imi place sa-i fac si pe altii sa indrageasca fizica si imi plac copiii. Nu pot spune ca ma plictisesc la pensie. De cand am inceput sa scriu pe blog, caut mereu subiecte interesante, imagini frumoase si noutati in stiinta. M-as bucura daca as primi mai multe sugestii.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Ștefania Mărăcineanu

  1. Nichifor Margareta spune:

    Am citit cu placere si interes randurile de mai sus, pentru mine sunt o noutate. Am ramas cu un sentiment rau legat de persoana mea si anume cred ca am pierdut foarte mult timp invatand sau citind sau ascultand informatii si lucruri care nu mi-au ajutat la nimic si nu mi-au facut nici o bucurie. Am trait o indobitocire totala ani de zile iar acum sunt fascinata de tot ce am in sfarsit sansa sa aflu dar in egala masura si sentimentul ca e tarziu. Iti multumesc pentru stradania ta si ma gandesc ce bine ar fii sa poti realiza o emisiune la TV cu astfel de exemple. Tineretul traieste o noua manipulare si o indobitocire. Sa-ti dea Dumnezeu sanatate si mult succes!

    • gabionescu spune:

      Iti multumesc mult pentru aprecieri. De mult vroiam sa scriu despre Stefania Maracineanu.Stiam ca am o carte a ei cu semnatur-i personala, dar nu o mai gaseam. Acum m-am ambitionat si am luat cartile la rand, incepand cu cele vechi si am gasit-o !!!! M-am bucurat enorm si m-am si apucat de scris. Am avut, la un moment dat, probleme cu internetul si m-am temut ca am pierdut tot ce scrisesem. Dupa ce am rezolvat problema am constatat ca se pastrase tot si am continuat. Esti prea dura cu tine, nici eu nu stiu multe din cele pe care le stii tu in specialitatea ta. O parte dintre articolele pe care le-am scris le-am prezentat acum mult timp la TV, pe vremea cand aveam emisiunea Telescoala. Asta este…..
      Te pup si ii pup pe toti ai tai.
      Cu mult drag,
      Gabi si Emil

      • Danut spune:

        Trei observaţii: 1. Te-ai documentat şi ai scris despre Ştefania Mărăcineanu. 2. Ai avut emisiune TV şcolară (foarte interesant). 3. Ai amintiri „fizice” (o carte cu autograf). Te-ai gândit să laşi o moştenire copiilor de azi şi de mâine? Propunerea mea: La Muzeul Naţional Tehnic (MNT) Leonida există un panou despre Ştefania Mărăcineanu. MNT este un muzeu cu o puternică orientare didactică. MNT are nevoie de sprijin. Îţi propun să iei legătura cu muzeografii de la muzeu şi, în timpul liber, poate poţi ajuta la dezvoltarea subiectului. Poate voi încerca să fac un grup de sprijin al MNT. Mai ţinem legătura. Succes.

      • gabionescu spune:

        Multumesc. Ma mai gandesc si tinem legatura. Cunosc bine MNT si cu multi ani in urma mi s-a propus colaborarea. Din pacate, in acel moment sanatatea nu mi-a permis.

  2. Nichifor Margareta spune:

    Scuze, Gabita! Foarte des iau foc dar crede-ma am si eu putina dreptate. Am invatat o viata cum sa gestionezi bine economia dar din pacate intr-un timp in care era necesar sa stapanesti STIINTA PRADUIRII si nu CONTABILITATEA(nu mai pun la socoteala cat balast si cata umilinta a trebuit sa inghit pentru a ajunge la miez). Ce lant de emisiuni s-ar putea realiza pe tema STEFANIEI MARACINEANU! Inchid ochii si aud vocea D-nei Carmen Avram cum ar putea sa prezinte subiectul la cea mai de varf ora…..

  3. Aş avea rugămintea să ştergi poza. Este poza Mariei Curie. Şi cei de la Romfilatelia au făcut greşeala asta. Aş putea spune că este tragic! Promit ca la anul să îţi spun de unde poţi lua o poză corectă. Până atunci, poţi să-mi spui dacă: (1) ai văzut articolul complet din “Neues Wiener Journal”?, (2) ai detalii mai multe despre Bâzu, sau poţi să-mi spui unde pot găsi?
    Referitor la postarea Margaretei Nichifor, m-am gândit şi eu. Ba chiar mai mult ! Lucrez la o monografie a Ştefaniei Mărăcineanu ce ar trebui să iasă în 2014. Am încercat să cooptez Banca Naţională (o monedă comemorativă), Romfilatelia (o emisiune filatelică), Universitatea Caragiale (un documentar) şi Universitatea Bucureşti (1864-2014 = 150 de ani). Nu am nici un răspuns până acum. Eu lucrez în continuare! Am multe materiale noi! Cred că o să încerc şi la Antena 3 să caut sprijin.
    Ne mai auzim !

    • gabionescu spune:

      Vă mulțumesc pentru observația corectă pe care ați făcut-o. Poza o luasem de pe internet și regret că nu am observat de la început că este Marie Curie. Sper că cea pusă acum este cea adevărată.Am impresia ca sursa este Muzeul Tehnic Leonida.

      • O fi fost în vreo variantă veche. Acum este cea pe care aţi pus-o în deschidere, că doar eu întreţin/dezvolt site-ul muzeului. L-aş întreţine mai bine dar… e de discutat.
        Este singura poză reală disponibilă pe Internet. Sursa este o prezentare ppt (tipărită pdf) a unui articol de prin America de Sud.

  4. Danut Serban spune:

    La 1 an de la ultima conversație: S-au comemorat, cu o săptămână în urmă, 70 de ani de la moartea marii savante. Cu această ocazie am deschis un site dedicat ei. Sunt multe noutăți! Inclusiv poze noi! De asemenea, am acceptul de a publica (și urmează să public) poza ei pe Wikipedia. Mai urmează o carte; va veni și asta. Cu și mai multe noutăți. Vă aștept pe site.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s