Câteva dintre cele mai importante invenții românești.

Diorama- Grigore Antipa. Diorama este o reprezentare spațială a unei portiuni de peisaj in care se expun, în muzee, animale înpăiate, manechine și diverse alte obiecte asemănătoare,în scopul înfațișării unui ecosistem și creării impresiei unui peisaj real.

Cibernetica- Stefan Odobleja. Cibernetica este teoria controlului prin retroacțiune. Termenul s-a răspândit mai ales în legătură cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg : cibernetica se ocupă de modul în care un sistem(digital, mecanic, biologic) prelucrează informațiile și reacționează la acestea. Tot cibernetica se interesează de modul în care sistemele se modifica sau permit modificări pentru a-și optimiza acțiunile.

Pila Karpen- Nicolae Vasilescu-Karpen.(1870-1964) In 1909 a propus pentru prima oara in lume, printr-o nota adresata Academiei de Stiinte din Paris, folosirea curentilor purtatori de inalta frecventa pentru telefonia prin cablu la mare distanta. A realizat o pila electrică   ce furnizeaza energie de peste o jumătate de secol, fără întrerupere folosind exclusiv caldura mediului ambiant. În Muzeul Național Tehnic ” Dimitrie Leonida” din București există un obiect de patrimoniu inchis într-un seif  blindat, chiar in biroul directorului muzeului. Acesta este  Pila termoelectrică cu temperatură uniformă, cunoscută sub numele de ”Pila lui Karpen”, realizată în 1950.

Stiloul-Petrache Poenaru. În 1827, la 25 Mai, Petrache Poenaru obține Brevetul Francez 3208 pentru ”condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se el însuși cu cerneală”.

Vaccinul antiholeric- Ioan Cantacuzino. Medicul Ioan Cantacuzino a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numită ”Metoda Cantacuzino”, folosită și astăzi în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră.

Gerovitalul- Ana Aslan. Medic român speciast în gerontologie, Ana Aslan a evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicându-se pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital sau Vitamina H3.


Avionul cu reacție-  Henri Coandă.(7 iunie 1886-25 noiembrie 1972). 
În Octombrie 1910, marele Palat de pe Champs- Elisee, Paris, a găzduit cea de-a doua ediție a Expoziției Internaționale de Aeronautică. Cea mai interesantă mașinărie a fost ”un avion roșu, fără elice”, pe a cărui plăcuță metalică scria : COANDĂ-1910. Cea mai interesantă parte din avionul lui  Coandă era sistemul de propulsie, o adevărată revoluție în construcția motoarelor de avioane. A facut determinari cantitative aeronautice, folosind un tunel de vant cu fum, o balanta aerodinamica si o camera fotografica speciala, de conceptie proprie. Datorita acestor experimente a stabilit un profil de aripa functional pentru viitoarele sale avioane. In 1926, in Romania, Henri Coanda pune la punct un dispozitiv de detectie a lichidelor in sol. Este folosit in prospectarea petroliera. Efectul Coanda: Primele observatii le face cu ocazia studierii primului avion cu reactie din lume, COANDA 1910. Dupa ce avionul decola, Coanda observa ca flacarile si gazul incandescent iesite din reactoare tindeau a ramane pe langa fuselaj. Abia dupa peste 20 de ani de studii ale lui si a altor savanti, inginerul roman a formulat principiul asa- numitului „Efect Coanda”, numit asa de profesorul  Albert Metral.

Injecția cu insulină- Nicolae Paulescu. Nicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universității de Medicină și Farmacie din București, este cel care a descoperit pentru prima oară, în 1921, insulina, hormonul secrtat de pancreas, care reglază metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor și mineralelor din organism. În 1922, insă, doi canadieni, Frederick Banting și Charles Best, aveau să primească Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu.

– Dan Rădulescu(1884-1969)  fost primul care a preparat , in țara noastră , penicilina cristalizată după procedeul Fleming -Florey și a elaborat metoda fabricării foliculinei cristalizate.

D.Hurmuzescu (13 martie 1865- 31 mai 1954) , fizician inventator, profesor la Universitatea din Iasi, mambru al Academiei Romane, a fost fondatorul invatamantului electrotehnic din Romania, colaborator al sotilor Marie si Pierre Curie. A avut contributii in domeniile electricitatii si fizicii razelor X. A inventat dielectrina si a construit electroscopul care-i poarta numele (1894).

Emil Racoviță, în 1904, este fondatorul biospeologiei.

În 1906, 18.03, Traian Vuia reușește prima decolare de pe o suprafata plata  fără să folosească nici un mijloc ajutător (panta, cale ferata, catapulta, etc.), numai cu aparate aflat la bord ( primul avion din istorie). A mai brevetat construirea unui generator de abur in 1925 si doua elicoptere intre 1918 si 1922.

Aurel Vlaicu lansează primul avion din lume cu fuselaj aerodinamic (în Iunie 1910),avionul Vlaicu I. In 1911 construieste un al doilea avion, Vlaicu II, cu care a castigat in 1912 cinci premii memorabile la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit 42 de piloti din 7 tari. La 13 septembrie 1913, in timpul unei incercari de a traversa Muntii Carpati cu avionul sau Vlaicu II, s-a prabusit la Banesti,in apropiere de Campina, se pare din cauza unui atac de cord.

Anul urmator prietenii sai Magnani si Silisteanu finalizeaza constructia avionului Vlaicu III si cu ajutorul pilotului Petre Macavei efectueaza cateva zboruri scurte. Autoritatile vremii interzic continuarea incercarilor; in toamna anului 1916, in timpul ocupatiei germane, avionul este expediat la Berlin. Ultima data a fost vazut in anul 1940.

Gogu Constantinescu ( 1881-1965), în 1918, întemeiază o nouă știință, sonicitatea, care descrie transmiterea energiei prin vibratii in corpurile fluide sau solide. A aplicat noua teorie in numeroase inventii: motorul sonic, pompa sonica, ciocanul sonic si altele.

Ion Agârbiceanu(6 ianuarie 1907- 9 martie 1971) , în 1962, realizează primul LASER cu gaz (heliu- neon) cu radiație infraroșie dupa o conceptie originala. Prin focalizarea fasciculului luminos produs de laserul monocromatic se obtin densitati enorme de radiatie pe suprafete foaret mici.

Ștefan Procopiu,descoperitor al Magnetonului Bohr-Procopiu (1919), nu i s-a acordat Premiul Nobel dintr-o neglijență a comisiei. Descoperitor al Efectului Procopiu.

Theodor V. Ionescu. În anul 1925 a inventat un microfon bazat pe curenții termoionici (curenți emiși de corpurile încălzite) și un modulator de lumină folosind fenomenul de interferență.

Sub conducerea acad. prof. Theodor V. Ionescu s-au întreprins primele studii în domeniul fizicii gazelor ionizate din România.

About gabionescu

Sunt pensionara. Am fost profesoara de fizica in Bucuresti. Imi place fizica, imi place sa-i fac si pe altii sa indrageasca fizica si imi plac copiii. Nu pot spune ca ma plictisesc la pensie. De cand am inceput sa scriu pe blog, caut mereu subiecte interesante, imagini frumoase si noutati in stiinta. M-as bucura daca as primi mai multe sugestii.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s