2. Varionii lui Dan Radulescu

In dinamida Lenard-Radulescu, electronul se roteste in jurul pozitronului formand un curent circular elementar.Inductia campului sau magnetic are o valoare deosebit de mare astfel incat dinamidele se atrag magnetic unele pe altele si dau nastere unui nou tip de particula numita varion.Varionii sunt alcatuiti din fisicuri cilindroide de dinamide , mentinute intr-o pozitie stabila  de formidabilul lor camp magnetic dar mentinute totusi la o anumita distanta unele de altele datorita repulsiei electrostatice a pozitronilor si electronilor. Un varion este echivalent cu un magnet filiform datorita dinamidelor terminale de la bazele cilindrului. Astfel, orice varion poate sa capteze si sa-si incorporeze noi dinamide sau alti varioni , masa acestuia putand varia in salturi. Electronii unui varion, avand aceeasi viteza pe suprafata infasuratoare , se comporta ca si cand ar fi in repaus relativ unii fata altii, distanta dintre ei ramanand constanta. Cea mai mica deplasare , fie si a unui singur electron pe suprafata varionului se face resimtita cu viteza luminii in tot lungul varionului, oricare ar fi lungimea acestuia. Acesti cilindri magnetici sunt de o elasticitate deosebita si, in acelasi timp, de o rigiditate ce depaseste de miliarde de ori pe cea a celui mai dur otel. Varionii, ca oricare particule in miscare, se pot ciocni in diferite moduri. O categorie de ciocniri sunt cele „axiale”, in lungul liniilor campului magnetic. Se formeaza astfel un singur varion cu una sau doua dinamide mai putin. Se mai poate intampla ca un pozitron axial din fruntea si uneori si cel din capatul opus sa fie proiectati afara din sistem , ca rezultat al intensitatii ciocnirii. Acest fenomen constituie unul din sursele de eliberare a pozitronilor din razele cosmice. Cele mai frecvente ciocniri sunt insa cele laterale. Apare o deformare elestica a varionului sub forma unei curburi cu atat mai pronuntate cu cat socul a fost mai violent. Perturbatia se propaga cu viteza luminii in tot lungul varionului formandu-se unde stationare. Lungimea de unda se calculeaza in functie de frecventa de rotatie a electronului. La o lungime critica egala cu un numar intreg de jumatati de lungimi de unda , varionul se faramiteaza in mai multi varioni, majoritatea lor avand  lungimi egale cu o jumatate de lungime de unda. In functie de intensitatea ciocnirii, aceste fragmente se curbeaza in asa fel incat polii magnetici ai unui varion se satureaza reciproc dand nastere unor particule de structura torulara.Masele acestor particule coincid cu cele ale neutronului si protonului si Dan Radulescu le-a numit „vario-neutron si vario-proton.”Numarul particulelor elementare cunoscute astazi este foarte mare si creste in continuare. Unele au o viata medie mai mare, altele foarte mica. Daca admitem ca ele sunt formate din varioni, instabilitatea unora se poate explica prin faptul ca lungimea lor nu contine un numar intreg de jumatati de lungimi de unda.

About gabionescu

Sunt pensionara. Am fost profesoara de fizica in Bucuresti. Imi place fizica, imi place sa-i fac si pe altii sa indrageasca fizica si imi plac copiii. Nu pot spune ca ma plictisesc la pensie. De cand am inceput sa scriu pe blog, caut mereu subiecte interesante, imagini frumoase si noutati in stiinta. M-as bucura daca as primi mai multe sugestii.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s