Dan Radulescu

FACULTATEA DE CHIMIE SI INGINERIE CHIMICÃ

A UNIVERSITÃTII « BABES-BOLYAI » DIN CLUJ NAPOCA

Cu 83 de ani în urmã, în vremi frãmântate istoriceste, în conditii materiale nu tocmai prielnice, dar într-o atmosferã de ardent entuziasm patriotic, lua fiintã Facultatea de Stiinte a Universitãtii Daciei Superioare în capitala Transilvaniei. Unii se îndoiau cã pe terenul rãmas gol dupã schimbãrile produse de Marea Unire se va putea clãdi o Alma Mater cu autenticã chemare academicã, cu personalitãti si infrastructurã pe mãsura cerintelor. Atunci s-a petrecut un fapt nepereche în istoria scolii românesti: tineri si mai putin tineri, oameni de stiintã si dascãli cu cariere strãlucitoare asigurate fie în alte centre universitare din tarã, fie în marile cetãti ale spiritului si mintii din Europa cea evoluatã, au renuntat la un prezent consolidat si la un viitor îmbietor pentru a veni la Cluj, unde îi astepta o muncã grea, lipsuri materiale si o inevitabilã, chiar dacã temporarã, încetinire a ritmului afirmãrii lor stiintifice. Cu elan si dãruire, cu imaginatie si perseverentã, acesti ctitori de scoalã au reusit sã dea Ardealului si tãrii o universitate de prim rang.

Parte integrantã a acestei constructii academice era si Facultatea de Stiinte, care includea Departamentul de Chimie si Fizicã, al cãrui continuator este Facultatea de Chimie si Inginerie Chimicã de astãzi. Istoria ei de peste opt decenii este bogatã în realizãri, desi vitregiile istoriei nu au ocolit-o, astfel cã, în retrospect, cei ce o slujesc astãzi, sau se bucurã de posibilitatea de a învãta în spatiul ei academic, au atât motive de a se mândri cât si de a se înclina cu profundã reverentã în fata memoriei înaintasilor.

Încã de la început, Facultatea de Chimie s-a bucurat de prestatia de exceptie a unor mari personalitãti care au abordat directii de cercetare ce au devenit traditionale pentru Facultate, fiind continuate si dezvoltate de urmasi pe mãsurã. Astfel, Adrian OSTROGOVICI si Dan RADULESCU au pus bazele a ceea ce sunt astãzi Catedrele de Chimie Organicã si Chimie Fizicã. Cu studiile sale privind chimia triazinelor, profesorul Ostrogovici a initiat cercetãrile de chimia heterociclurilor, astãzi domeniu de excelentã al scolii clujene de chimie organicã. Continuitatea acestor preocupãri a fost asiguratã cu strãlucire de Ioan TANASESCU, care, pe lângã heterocicluri, capitol în care istoria chimiei universale îl retine prin reactia de preparare a acridonelor ce îi poartã numele, a demarat studii, pe atunci extrem de dificile, asupra steroidelor, investigatii din care s-a desprins si dezvoltat scoala clujeanã de chimia feromonilor, unicã în aceastã parte a Europei. Personalitate de o rarã creativitate, Dan Rãdulescu a ilustrat chimia organicã româneascã prin realizarea primei separãri de enantiomeri în clasa spiranilor, dovedind experimental ceva ce era pânã la el o purã speculatie teoreticã, iar prin teoriile sale avântate din domeniul încã în fatã pe atunci al chimiei cuantice a iesit din tiparele conceptiilor contemporane lui, contribuind la un demaraj impetuos al investigatiilor din domeniul chimiei fizice în Facultatea noastrã. Un alt mare înaintas, Gheorghe SPACU, a pus temeliile chimiei anorganice si analitice în scoala de la poalele Feleacului, lãsând în urma sa directii de cercetare ce se dovedesc viabile si astãzi, reactivi analitici care îi poartã numele, dar, ca si în cazul celorlalti ilustri savanti si profesori pe care îi amintim aici, a lãsat mai ales urmasi întru explorarea domeniului în care s-a remarcat. Profesori de prestigiu, ca Raluca RIPAN, care a întemeiat cu 50 de ani în urmã Institutul de Chimie din Cluj, sau Constantin MACAROVICI, au preluat si diversificat preocupãrile magistrului, aducând contributii remarcabile la chimia polioxometalatilor si a altor combinatii coordinative.

Alte generatii de profesori, incluzând pe Candin LITEANU, analist de talie europeanã, cu creatii de rarã originalitate, Ioan CADARIU, chimist fizician si dascãl de exceptie, Alexandru SILBERG si Maria IONESCU, cu contributii remarcabile la chimia tiazolului si acridinei, Valer FARCASAN, heterociclist cu un larg orizont de preocupãri si initiator al cursurilor de biochimie la Facultatea noastã, Emil CHIFU, autor al unor studii de nivel mondial în chimia suprafetelor, sau Liviu ONICIU, creatorul scolii de electrochimie clujene, au continuat cu succes si realizãri remarcabile opera ilustrilor predecesori.

Astãzi, un colectiv numeros si dedicat de profesori desfãsoarã în Facultatea noastrã cercetãri în practic toate directiile chimiei teoretice si experimentale, remarcându-se prin publicatii în cele mai prestigioase reviste de specialitate; printre ei se numãrã si doi membri ai Academiei Române, Academicianul Ionel HAIDUC si Prof. Ioan SILBERG, membru corespondent.

Facultatea de Chimie si-a continuat activitatea si în anii refugiului, la Timisoara si Sibiu, revenind la Cluj în 1946, odatã cu încetarea vremelnicei despãrtiri a Transilvaniei de patria mumã. În 1959, dupã unificarea universitãtilor « Victor Babes » si « Janos Bolyai », activitatea Facultãtii s-a îmbogãtit prin predarea unor cursuri în limba maghiarã precum si prin diversificarea directiilor de cercetare. Un moment important l-a reprezentat anul 1977, când a luat fiintã sectia de Inginerie Chimicã, cu mai multe specializãri, iar din 1995, profilul multicultural al Facultãtii s-a completat prin cursurile în limba germanã.

Structura Facultãtii cuprinde acum sapte catedre, Chimie Anorganicã, Chimie Organicã, Chimie Fizicã, Chimie Analiticã, Inginerie Chimicã si Stiinta Materialelor Oxidice, Chimie Tehnologicã si Biochimie si Inginerie Biochimicã, acoperind practic toate domeniile acestei discipline centrale pentru civilizatia materialã contemporanã. Adecvarea la necesitãtile societãtii românesti contemporane este ilustratã, între altele, de gradul ridicat, peste 80%, de insertie în activitate productivã a absolventilor Facultãtii.

În prezent, integratã cu toate fortele si capacitãtile sale în efortul general al tãrii noastre de a atinge standardele europene, Facultatea noastrã priveste cu încredere înainte spre noile perspective deschise de cursul spre democratie si libertate academicã, rememorând totodatã generatiile de specialisti care au iesit de pe bãncile amfiteatrelor si din laboratoare, pentru a sluji cu devotament si competentã stiinta si economia. Ferm angajat sã atingã telurile perfectionãrii predãrii cunostintelor si dezvoltãrii cercetãrii stiintifice, personalul Facultãtii utilizeazã pe scarã largã si în multiple chipuri posibilitãtile oferite de variatele forme de schimburi si colaborare academicã cu universitãti si Institute din Europa si de peste ocean, adaptând ultimele realizãri si idei ce apar în domeniu la realitãtile vietii universitare de la noi.

Un loc aparte îl ocupã preocupãrile pentru a asigura vizibilitate Facultãtii, printre altele si cu ajutorul revistei „Studia Universitatis Babes-Bolyai, Series Chemia”, precum si prin organizarea de Simpozioane si Conferinte, unele cu participare internationalã si luând parte la prestigioase manifestãri stiintifice nationale si internationale. Pe baza realizãrilor stiintifice din ultimul timp, cadrele didactice si cercetãtorii Facultãtii concureazã cu succes pentru obtinerea de granturi si proiecte, ceea ce a permis si o apreciabilã modernizare a dotãrii cu aparaturã si mijloace de informare. Gata oricând sã fie gazdã primitoare pentru vizitatori academici de pretutindeni, Facultatea de Chimie si Inginerie Chimicã a Universitãtii «Babes-Bolyai» este intens angrenatã în colaborãri statornice si fructuoase cu alte institutii de profil, în cadrul unor acorduri bilaterale si a unor programe europene.

Onorându-si înaintasii, punându-si prezentul sub zodia progresului, privind cu încredere în viitor, Facultatea este decisã sã-si aducã contributia la dezvoltarea învãtãmântului si cercetãrii românesti din domeniu chimiei.

Prof. dr. Luminitza Silaghi Dumitrescu, decan

Prof. dr. Ioan A. Silberg, membru corespondent al Academiei Române

About gabionescu

Sunt pensionara. Am fost profesoara de fizica in Bucuresti. Imi place fizica, imi place sa-i fac si pe altii sa indrageasca fizica si imi plac copiii. Nu pot spune ca ma plictisesc la pensie. De cand am inceput sa scriu pe blog, caut mereu subiecte interesante, imagini frumoase si noutati in stiinta. M-as bucura daca as primi mai multe sugestii.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s