O nouă formă a magnetismului

Studiul care schimbă manualele de fizică: oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă formă a magnetismului

Acest cristal de herbertsmithit a ajutat oamenii de ştiinţă să descopere a treia formă a magnetismului    

Sursa: Descoperă. ro

Cercetătorii de la MIT au demonstrat existenţa unei noi forme a magnetismului, pe care au denumit-o „quantum spin liquid”. Aceasta este cea de-a treia formă a magnetismului descoperită până acum.

Magnetismul cu care majoritatea dintre noi suntem obişnuiţi, feromagnetismul, este forţa care face busolele să arate nordul şi magneţii să stea lipiţi de frigidere.

Cea de-a doua formă a magnetismului a adus un Premiu Nobel oamenilor de ştiinţă care au prezis existenţa sa. Antiferomagnetismul descrie o stare în care câmpurile magnetice opuse formate din particule minuscule în interiorul unui metal se anulează reciproc, dar modifică structura metalului. Fără descoperirea celei de-a doua forme a magnetismului, hard-diskurile prezente în fiecare computer nu ar putea exista.

Cea de-a treia formă a magnetismului a fost denumită QSL (quantum spin liquid) şi acţionează complet diferit.

În cadrul unui cristal creat de oamenii de ştiinţă în urma unui efort care a durat 10 luni, „momente” magnetice se învârt şi fluctuează în mod constant, schimbându-şi orientarea la fel ca nişte molecule care trec una pe lângă celălalt într-un lichid. Această stare a fost prezisă de cercetători încă din anii ’80, însă abia în ultimii ani progresul ştiinţific a accelerat pentru a permite demonstrarea concretă a stării QSL.

Care sunt schimbările pe care le aduce această descoperire? Experţii spun că este o modificare atât de radicală a înţelegerii fizicii, încât nici măcar oamenii de ştiinţă implicaţi în acest proiect nu pot preconiza ramificaţiile descoperirii.

„Ar putea să dureze foarte mult timp până când această cercetare fundamentală va duce la aplicaţii practice”, a explicat Young Lee, profesor de fizică la MIT.

Efortul ştiinţific ar putea duce la îmbunătăţiri în domeniul stocării de date şi în cel al comunicaţiilor, a explicat profesorul, fiind posibilă folosirea unui fenomen cuantic exotic cunoscut sub numele de long-range entanglement, în care două particule aflate la o mare distanţă una de cealaltă îşi influenţează reciproc stările.

De asemenea, descoperirea ar putea ajuta cercetările din domeniul superconductorilor, folosiţi azi în aparatele RMN şi în staţiile de telefonie mobile, ce ar putea permite în viitor crearea unor supertrenuri electrice şi a unor reţele electrice inteligente.

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale stării QSL este modul în care magnetismul particulelor minuscule duce la influenţa reciprocă a acestora, astfel încât acestea aveau stări cuantice fracţionale. „Nu există nicio teorie care să explice ceea ce am observat”, a explicat Lee.

Subir Sachdev, un profesor de fizică la Universitatea Harvard care nu a luat parte la acest studiu, afirmă că descoperirea „este foarte importantă şi deschide un nou capitol din istoria fizicii”.

Surse: Yahoo, MIT

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Pătratul magic al lui Durer

Albrecht Dürer (1471-1528) originar din Nürnberg, este considerat cel mai mare maestru german din epoca Renașterii. Ca toţi marii artiști ai acestei epoci, Dürer era pictor, dar și gravor, anatomist, filozof și matematician. Personalitate de seamă a artei universale, prin opera sa, impregnată de ideile Renașterii, Umanismului și Reformei, a exercitat o deosebită influenţă în special asupra artiștilor germani și olandezi de mai târziu.

Autoportrete din anii 1498 si 1500

Image result for Pătratul magic al lui Durer

Image result for Pătratul magic al lui Durer

În anul 1514  el a creat enigmatica gravură în cupru, intitulată “ Melancolia I”. Numele acesteia face aluzie la una dintre cele patru “umori” clasice care aveau influenţă asupra organismului și conduitei umane, având ca rezultat patru tipuri temperamentale sau caractere: melancolic, flegmatic, sangvin și coleric (în greacă melancolie înseamnă “fiere neagră”). În timpul Renașterii, caracterul melancolic era asociat cu geniul și creativitatea artistică. Gravura este o compozitie alegorică, subiect al mai multor interpretări. Este plinăde simboluri, între care, balanţa, clepsidra, clopotele, toate aceste elemente fiind legate de Saturn, care este considerat drept planetă a Melancoliei.

Însă, lucru interesant, în dreapta-sus, există un pătrat împărţit înalte 16 mici pătrate, fiecare din ele conţinând un număr.Mărit, pătratul se vede astfel:

Image result for Pătratul magic al lui Durer

Image result for Pătratul magic al lui Durer

1

Ce are magic acest pătrat ? Răspunsul este unul singur: numărul 34!

Suma oricărui rând este 34.

Suma oricărei coloane este 34.

Suma oricărei diagonale are ca rezultat, bineînţeles, tot 34.

Suma paralelelor fiecarei diagonale este la fel, 34.

Suma celor patru colţuri este 34. Interesant, nu?

Daca deplasăm căutarea cu un pătrat în sensul acelor ceasului, descoperim pătrate însăritura calului de șah și suma numerelor continuă să fie 34!

Daca continuam deplasarea cu încă un pătrat în acelasi sens , descoperim alte pătrate totîn săritura calului de șah, a căror sumă este aceeași, 34.

Suma numerelor centrale este 34.

Suma numerelor din pătratele centrale de sus și de jos. Din nou, 34!

Suma numerelor din pătratele centrale din stanga și din dreapta. Rezultat, 34!

Dürer a realizat această gravură în 1514 și iată, numerele centrale din ultimul rând ilustrează asta, ele marchează chiar anul în discuţie !

Genial ! Să fi fost inspirat de îngerul din imagine ?

Se spune că Dürer era foarte mândru de pătratul său și de cate ori avea prilejul se lăuda cu acesta. Credem că pe buna dreptate!

(preluare din e-mail)

ACȚIUNE:

SIMILARE

 

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Când Einstein l-a întâlnit pe Tagore: Conversaţia istorică a celor mai puternice minţi despre religie şi ştiinţă

Sursa: Descopera.ro

În anul 1930, pe 14 iulie, Albert Einstein l-a primit în casa sa de la periferia Berlinului pe filozoful, muzicianul şi laureatul  Premiului Nobel Rabindranath Tagore. Conversaţia lor a rămas în istorie ca fiind una dintre cele mai profunde din punct de vedere intelectual în care savanţii au analizat relaţia dintre religie şi ştiinţă.

Deşi în prezent unii oamenii consideră că ştiinţa este opusul religiei, Tagore a reuşit să explice existenţa divinităţii cu ajutorul ştiinţei. Tagore considera că ,,Adevărul Universal” este de fapt omul.  Precum în cazul materiei care este compusă din protoni şi electroni cu locuri goale între ele, la fel şi umanitatea  este compusă individual şi trebuie să aibă interconexiuni cu alţi oameni pentru a fi creată lumea umană, notează Brain Pickings.

Einstein i-a propus filozofului două concepte despre natura universului : lumea ca o unitate dependentă de umanitate şi lumea ca o realitate dependentă de factorul uman. Tagore considera că lumea este a oamenilor, iar  existenţa ,,omului etern” este conferită de experienţele oamenilor.

Entitatea eternă sau ,,Omul Suprem” după cum numea Tagore divinitatea, este conştientizat de oameni prin emoţii şi activităţi. Din punct de vedere ştiintific, divinitatea nu poate fi explicată pentru că nu se limitează doar la indivizi, religia este adevărul impersonal al omului individual. Einstein considera că frumuseţea şi alte concepte nu ar exista dacă omul nu ar fi: ,,Dacă nu ar mai exista oameni, Apollo din Belvedere nu ar mai fi frumos”. Însă considera că divinitatea nu este dependentă de om, deşi nu avea nicio dovadă a supoziţiilor sale savantul susţine că ,,asta este religia mea”.

Sursa: Wikipedia

În schimb, filozoful susţinea că, în concepţia sa indiană, natura adevărului era o aparenţă ,,ceea ce pare real pentru mintea omului se numeşte maya sau iluzie”. El credea că divinitatea poate fi concepută doar prin intermediul unităţii, astfel întrega umanitate poate realiza adevărul suprem.

Einstein l-a contrazis pe Tagore, afirmând că divinitatea este independentă de om şi umanitate. ,, În cele din urmă, mintea umană este doar o multitudine de centri electrici,” spunea Tagore care considera că omul nu ar putea percepe divinitatea dacă nu ar fi educat să facă acest lucru. El a oferit exemplul unei mese şi susţinea că omul nu ar ştii ce este acel obiect solid dacă în mintea sa nu ar exista ,,nimic”.Pentru Tagore religia şi ,,Omul Suprem” făceau parte din individ.

După ce a aflat părerea filozofului indian despre divinitate, Einstein a exclamat: ,,Înseamnă că sunt un om mult mai religios decât tine”.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Efectul ”Prana”

 

PRANA = ENERGIA VITALĂ

În apropiere de casă este un centru de ”Terapie integrativă” ”Q.i”. Spre rușinea mea nu știam ce înseamnă Q.i. Am găsit acest articol trimis de un nepot al meu pe e.mail , am căutat și  pe internet așa că  îl pun și pe blogul meu.

În lume există tot felul de energii invizibile. Printre ele, spun experţii, este energia vitală, energia pură, numită „Prana“. Cu cât învăţăm să beneficiem din plin de ea, cu atât vom fi mai sănătoşi şi vom trăi mai mult, spun specialiştii în biofizică.   Prana ne asigură sănătatea fizică şi psihică, dezvoltarea personală, fericirea, echilibrul, armonia şi bunăstarea, pacea şi liniştea sufletească. Suntem înconjuraţi de această energie vitală acolo unde este lumină şi oxigen, care este de preferat a fi cât mai nepoluat.   “Trebuie să înţelegem că respiraţia este prima nevoie fundamentală a vieții, iar poziţionarea ei pe primul loc  este realizată prin faptul că fără respiraţie nu putem trăi decât 4 minute. Primele celule care sunt agresate sunt cele cerebrale, după care intervine sistemul cardio-respirator şi se moare. Pe de altă parte trebuie să înţelegem că este esenţial să ne gândim mereu la calitatea aerului respirat. Ultimele studii ne arată, diferit de ceea ce ştiam din şcoala elementară – că aerul respirat este format din azot, exigen şi alte elemente chimice  şi particule – că aerul inspirat conţine şi lucruri esenţiale, denumite particule de energie”, spune psiholog Tamara Iscru, specialist în biofizică.   Oamenii din India antică o numeau „Prana”.  Cuvântul sanscrit „Prana”, se poate traduce ca „energie absolută”. Chinezii antici o numeau „Chi” (sau „Qi”), japonezii / niponii foloseau termenul Kí / Khí, vietnamezii îi spuneau „Tinh”, iar la grecii antici „Pneuma”. Polinezienii au numit aceasta forţă vitală misterioasă „Mana”.     Energia pură menţine viaţa   “Aceste particule conţin elemente care au posibilitatea de a genera energia vitală, care înseamnă de fapt menţinerea vieţii. Absenţa oxigenului şi a acestor particule creează disfuncţii care merg mână în mână cu patologia modernă. Bolile de care suferă omul modern sunt mai complexe şi deobicei nu este vorba doar de o singură boală, ci de sisteme întregi care sunt interconectate şi acest lucru se datorează şi faptului că în anumite zone geografice, aerul nu este de bună calitate”, mai spune Tamara Iscru.

Cum putem beneficia din plin de prana

Aerul curat este bogat în prana, în energie vitală, energie pură, iar lumina naturală vine ca un “pansament” pentru minte şi corp. De aceea este bine să petrem cât mai mult timp în aer liber. Toată lumea vie trăieşte cu aceaste particule de energie, inclusiv plantele şi animale. O soluţie la îndemâna tuturor este creşterea plantelor de interior, care asigură un aer proaspăt şi ozonat.   “Într-o casă sau într-un birou se pot pune plante de interior. Ferigile de cameră sunt generatoare de ioni negativi, plantele cu flori sunt bune, cum ar fi violeta de Parma sau violeta africană. De asemenea, busuiocul sau muşcata sunt bune pentru ozonizarea aerului. În general cam toata plantele sunt bune pentru cameră cu condiţia ca ele să fie îngrijite, să le schimbi pământul, să le uzi şi să vorbeşti cu ele. În Târgovişte aerul este destul de bun, pentru că noi sunt situaţia într-un climat subcarpatic, aproapiat de Munţii Bucegi şi zonele de împădurire sunt destul de bogate, astfel încât prana se găseşte. Pe de altă parte nu mai avem nici acest unităţi industriale care poluau foarte mult”, adaugă Tamara Iscru

 

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Cel mai periculos copac din lume

Sursa: Internet.

Nu vă atingeți de el, nu vă adăpostiți de ploaie sub acest arbore, pentru că seva care i se scurge este toxică și provoacă arsuri. Și mai ales nu-i mâncați fructele, care seamănă cu niște mere! Arsurile la nivelul buzelor și gâtului sunt garantate. Durerile pot persista între șase și 12 ore, chiar mai mult.

copacul mortii2

I se spune „copacul morții” și este unul dintre cei mai toxici arbori de pe Pământ. Prezent în regiunile ecuatoriale, din sudul Floridei până în nordul Americii de Sud, este un arbust/copac extrem de periculos, ale cărui fructe sunt supranumite „merișoarele morții”. Pot părea apetisante. Seamănă, într-adevăr, cu niște mere mici, verzi, au miros îmbietor. Dar pot cauza ore de suferințe teribile și chiar moartea, fie și numai după o îmbucătură.

cel mai periculos copac

Copacul măsoară între cinci și 25 de metri, are scoarța de culoare cenușie, fructele seamănă cu niște mere mici verzi. Un lapte alb se scurge atunci când îi rupi o frunză. E o sevă periculoasă, pentru că poate provoca arsuri.

copacul mortii frunze

Din cauza toxicității sale, este unul dintre cei mai cunoscuți copaci din pădurea tropicală, dar și unul dintre cei mai distruși. Toate părțile plantei sunt extrem de corozive: seva, florile, fructele și chiar pulberea de lemn care rezultă din tăierea trunchiului.

E un arbore care fascinează, totodată, pentru că pare să aibă toate atuurile. Perfecta sa adaptare la condițiile litorale dificile contribuie la lupta împotriva eroziunii marine și eoliene.

De-a lungul istoriei, a fost un fel de scut vegetal. A fost plantat, alături de cactuși, de-a lungul coastelor, pentru a le proteja de invaziile dușmanilor. Numele său științific este Hippomane mancinella, iar originea o are în America tropicală.

copacul mortii marcat

În anul 2000, un radiolog britanic a făcut un experiment deloc plăcut. „Am mușcat din acest fruct și am descoperit că este bun, dulce”, a explicat Nicola Strickland în revista de știință British Medical Journal. Însă în câteva minute, bărbatul a simțit în gât un gust iute, care s-a transformat treptat în arsură, apoi în senzație de sufocare. Simptomele s-au agravat în următoarele ore, până când cercetătorul nu a mai putut înghiți hrană solidă din cauza „durerii atroce și a unui sentiment de obstrucție a faringelui”, după cum a povestit el.

Cel mai mic contact poate fi mortal

Însă fructul nu este singurul element toxic al copacului. Fiecare componentă a „copacului morții” este periculoasă și potrivit Institutului pentru Științe Alimentare și Agricole din Florida, contactul cu cea mai mică parte a acestui arbore poate fi mortală. Inclusiv cu scoarța, frunzele și seva lăptoasă, din care o singură picătură poate arde pielea turiștilor care ar căuta umbra sub coroana generoasă a copacului. Seva poate cauza dureri serioase de cap, grave probleme respiratorii sau orbire temporară dureroasă.

arsura provocata de copacul mortii

 

Acest arbore este un veritabil cocteil de toxine, unele încă neidentificate. Cea mai cunoscută victimă a „copacului morții” este conchistadorul Juan Ponce de Leon, care a condus prima expediție europeană în Florida, în 1513. Opt ani mai târziu, a revenit pentru a coloniza peninsula, însă tribul Calusa i-a opus rezistență. Populația băștinașă a folosit seva copacului morții pentru a confecționa săgeți otrăvite. Una dintre ele l-ar fi atins în coapsă pe Ponce de Leon, care a murit ulterior din cauza rănii.

merisorul mortii

Tocmai pentru că este atât de periculos, în zonele unde se întâlnește acest copac, populația și mai ales turiștii sunt avertizați să nu se atingă de el prin pancarte sau cu o dungă roșie de vopsea trasată la baza trunchiului.

iguana

Și pentru multe dintre animale seva arborelui este toxică, dar unele rezistă, cum ar fi o specie de iguană din America Centrală, care îi mănâncă fructele. În orice caz, niciun om de știință nu a reușit încă să explice de ce acest arbore se apără cu toxine atât de virulente. Cartea Recordurilor îl consemnează ca fiind cel mai periculos copac de pe planetă.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Hârtia rezistentă la apă și foc

Cercetatorii chinezi au inventat hartia rezistenta la apa si foc. Dupa ce au inventat hartia acum aproape 2.000 de ani, chinezii au dezvoltat acum o versiune imbunatatita a acestui material. O echipa de cercetatori de la Institutul de Ceramica din Shanghai a prezentat hartia rezistenta la apa si foc. Nici petele provocate de lichide precum cafeaua sau ceaiul nu sunt o problema pentru aceasta, potrivit Go4it. Mai mult, noul tip de hartie rezista la temperaturi de pana la 200 de grade Celsius. Totodata, materialul poate fi curatat cu apa fara ca scrisul de pe el sa se deterioreze. Noul tip de hartie este realizat din nanofibre de hidroxipatit, o forma de calciu care se gaseste in oase si dinti. Hartia este de obicei fabricata din pulpa lemnoasa, noteaza descopera.ro.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

O fotografie rară.

1927
A cincea Solvay International Conference on Electrons and Photons, la care s-au întâlnit cei mai notabili fizicieni ai momentului pentru a discuta nou formulata teorie cuantică .
Figurile centrale erau Albert Einstein și Niels Bohr.
Einstein, care nu agrea principiul incertitudinii al lui Bohr, ar fi spus „Dumnezeu nu joaca zaruri „.
Bohr ar fi replicat , „Einstein, nu-i mai spune lui Dumnezeu ce să facă ! „.

17 din cei 29 de participanți erau sau urmau sa devină laureați ai premiului Nobel .

 Fotografia postată de Mihail Nastase.
Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu